București, 18 octombrie 2021

Soluții adaptate și bazate pe dovezi necesare pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a face o formă gravă a bolii și de a deceda

Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România, împreună cu înalți oficiali din Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică au analizat motivele din spatele tendinței actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acțiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creșterii rapide a eforturilor. Întâlnirea virtuală a avut loc pe 18 octombrie 2021.

Reprezentanții români au informat că țara se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și la tineri, inclusiv copii și la populația activă. În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării. Există diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani. Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane cu vaccin împotriva Covid-19, (prima doză), până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și să vaccineze 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și deja stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Absorbția este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Modelarea OMS arată că, odată cu ritmul actual de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și cu strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea finalizează schema. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă vaccinul populației.

Organizația Mondială a Sănătății a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, persoanele cu vârsta sub 50 de ani fiind majoritare. Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți persoanelor care prezintă cel mai mare risc de deces și de dezvoltare a formelor grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice. Studiile de comportament și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România.

OMS a recunoscut eforturile depuse de guvern și de Ministerul Sănătății în a monitoriza îndeaproape nivelul vaccinării împotriva COVID-19 în județe și inovațiile legate de implicarea medicilor de familie și a asistenților medicali din rețeaua de îngrijiri primare în îmbunătățirea absorbției vaccinării la populația vârstnică din mediul rural.

Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu absorbție redusă. Ca pași următori, în completarea eforturilor în curs și planificate ale guvernului și ale Ministerului Sănătății din România, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul al Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație.