Consultari OMS - Romania pentru cresterea acoperirii vaccinale impotriva COVID
București, 18 octombrie 2021
Soluții adaptate și bazate pe dovezi necesare pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a face o formă gravă a bolii și de a deceda
Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România, împreună cu înalți oficiali din Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică au analizat motivele din spatele tendinței actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acțiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creșterii rapide a eforturilor. Întâlnirea virtuală a avut loc pe 18 octombrie 2021.
Reprezentanții români au informat că țara se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și la tineri, inclusiv copii și la populația activă. În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării. Există diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani. Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%.
Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane cu vaccin împotriva Covid-19, (prima doză), până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și să vaccineze 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și deja stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Absorbția este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Modelarea OMS arată că, odată cu ritmul actual de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și cu strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea finalizează schema. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă vaccinul populației.
Organizația Mondială a Sănătății a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, persoanele cu vârsta sub 50 de ani fiind majoritare. Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți persoanelor care prezintă cel mai mare risc de deces și de dezvoltare a formelor grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice. Studiile de comportament și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România.
OMS a recunoscut eforturile depuse de guvern și de Ministerul Sănătății în a monitoriza îndeaproape nivelul vaccinării împotriva COVID-19 în județe și inovațiile legate de implicarea medicilor de familie și a asistenților medicali din rețeaua de îngrijiri primare în îmbunătățirea absorbției vaccinării la populația vârstnică din mediul rural.
Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu absorbție redusă. Ca pași următori, în completarea eforturilor în curs și planificate ale guvernului și ale Ministerului Sănătății din România, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul al Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație.
Acte normative implementate in cadrul proiectului
În cadrul proiectului, ROU-T-MOH Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România, s-au făcut progrese importante și din punct de vedere legislativ, fiind aprobate și implementate o serie de acte normative.
- Hotărârea Guvernului nr. 884/2020 privind aprobarea cuantumului indemnizației lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu;
- Ordinul comun al Ministrului Sanatatii si Ministrului Muncii nr. 2087/1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei și a condițiilor de acordare a indemnizației lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu.
-
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 590/2020 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România
- Ordinul Ministrului Sănătății nr. 672/2021 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România
Proiecte - ROU-T-MOH Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România
În cadrul proiectului ROU-T-MOH ”Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România, cu finanțare de la Fondul Globat, Ministerul Sănătății a stabilit parteneriatul cu Asociația Română Anti – SIDA. cu scopul oferirii serviciilor de sprijin pentru populațiile vulnerabile, pe parcursul anului 2021.
Obiectul principal al parteneriatului îl consituie prestarea serviciilor sociale de intervenție în stradă pentru persoane adulte fără adăpost, persoane dependente de droguri, victime ale violenței în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.
În cadrul vizitei de monitorizare, din data de 28 iunie, au fost prezentate depozitele logistice ale ARAS, în care sunt păstrate materiale sanitare și alte echipamente precum seringi, teste HIV, HCV, HBV, măști chirurgicale etc și cele două ambulanțe achiziționate cu sprijinul Fondului Global în vederea deplasărilor în teren.
Pentru o viziune de ansamblu, vizita s-a desfășurat și în teren alături de echipa ARAS formată dintr-un asistent medical, doi asistenți sociali, un student la medicină și un psiholog.
Au fost oferite servicii sociale pentru un număr de 35 de beneficiari, persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în familie, victime ale dezastrelor naturale etc.
Intervențiile în stradă presupun atât distribuirea de seringi, echipamente sterile de injectare, prezervative etc cât și sesiuni de testare și consiliere.
Pilotarea modelului de îngrijire în ambulatoriu
Întrucât unul dintre obiectivele proiectului ”ROU-T-MOH Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” este tranziția către îngrijirea în ambulatoriu, pe parcursul anului 2020 a fost pilotat noul model de îngrijire a pacienților cu tuberculoză.
Obiectivele acestuia au fost scăderea, cu 65%, a ratei de spitalizare a pacienților cu TB BK negativă, de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” și tratarea, a cel puțin 65%, dintre pacienții cu TB BK negativă, din regiunea București, exclusiv în ambulatoriu.
Rezultatele obținute au fost îmbucurătoare întrucât rata de spitalizare a pacienților cu TB, de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” a scăzut, cu 44%, iar tratarea a 42,86% dintre pacienții cu TB, cu bacteriologie negativă, din regiunea București, s-a produs exclusiv în ambulatoriu.
1 din 5 pacienți, cu TB BK negativ, care au fost înregistrați în anul 2020, au început tratamentul în ambulatoriu;
Pacienții care au început tratamentul anti-TB în dispensare nu au necesitat spitalizare;
De la începutul proiectului, aproximativ 43% dintre pacienții cu TB cu frotiu negativ, înregistrați de dispensarele incluse în programul pilot, au fost tratați exclusiv în ambulatoriu.
În urma acestui proiect pilot s-au conturat și câteva recomandări în vederea îmbunătățirii tratării pacienților TB precum:
- Efectuarea analizelor de sânge, la nivel de dispensar, pentru monitorizarea biologică a pacienților;
- Instruirea unui număr mai mare de asistenți comunitari în scopul monitorizării, la domiciliu, a pacienților cu TB ce nu necesită spitalizare dar care, din varii motive, sunt în imposibilitatea deplasării la dispensar;
- Instruirea unui număr mai mare de psihologi pentru asigurarea nevoilor pacienților cu TB;
- Creșterea capacității dispensarului de a gestiona reacțiile adverse prin asigurarea de medicamente suport, cu scopul evitării întreruperii tratamentului sau spitalizarea.